sâmbătă, 7 septembrie 2013

Din lemn de pin

        Timp de peste două luni, curtea mi-a fost transformată într-un minişantier, cu toate cele necesare: miniexcavatoare, şanţuri, ţevi, maşini de debitat, maşini de perforat, saci cu adeziv, grămezi de polistiren, meşteri, nisip, mistrii, găleţi, cuie, ace, brice şi ...
        Bineînţeles că nici micul meu atelier nu a scăpat de deranj, aşa că, înainte să intre în curte primul meseriaş, mi-am împachetat frumos toate uneltele în două containere, pentru a oferi spaţiu de manifestare (şi depozitare) pentru "marii artişti" care şi-au etalat măiestriile pe pereţii (şi pe nervii) mei!
        Fiind sigur că o să dureze ceva vreme până când hoardele de maeştri ai mistriei îmi vor părăsi ograda, mi-am pus deoparte toporişca, cuţitul şi cuţitul de linguri, în ideea că în momentele de respiro  o să am timp să mai cioplesc cîte ceva... M-am înşelat amarnic: într-o după-masă de sâmbătă am apucat să cioplesc o bucată dintr-o creangă de pin negru, iar după câteva săptămâni, am ornat-o, pe masa din bucătărie...