marți, 24 decembrie 2013

Bowl horse & hatchet

      It's almost Christmas...
      Probably I was a good boy, because I received an unexpected gift: my custom made hatchet! After weeks of planning an months of talking with many blacksmiths, I received last week this beauty, from a craftsman who never promises me he will do it. But he did it, and it is exactly like in my drawings. Splendid!

      Today I managed to finish my bowl horse, too. I had those pieces of reclaimed timber from last summer, especially for this project. Made after plans generously offered by master bowl carver David Fisher.





1:3 legs slope 

dumbhead carving




first test

 now with a dumbhead







             For all woodworkers from everywhere, I wish You a Merry Christmas with Your families, and a New Year, full of spectacular projects achieved !!!

Eugen.


sâmbătă, 21 decembrie 2013

Cadoul

           Știți cu toții celebra zicere populară: ”matematica și... carnea de porc... amândouă sunt grele...” La mine mai intră greu și altceva: ”tâmplăria...”  :((

           Admirând îndelung casetele Maestrului Dedal (tektoneion.blogspot.ro), mi-a venit ideea să încerc să fac și eu una, drept cadou pentru Radu. Iau legătura cu Maestrul Dedal, care cu deosebită amabilitate și promptitudine îmi trimite planurile de la cutiile sale (mulțumesc!!), și încep prin a recalcula puțin dimensiunile. Vă dați seama: calcule, desene la scară, tot tacâmul...

          Rindeluiesc niște scândurele de nuc, la tai la dimensiuni, înădesc câteva pentru capac și fund...
          Măsor, trasez, și încep să tai la îmbinări... No, de acum a început... frate, nu credeam că durează atâta!! trebuie să măsor de 4-5 ori (ca să fiu sigur, nu?), să trasez, să verific ce am trasat și apoi să tai.
          Numa de aș fi putut să tai pe unde am trasat... sau de aș fi trasat pe unde ar fi trebuit să tai... în fine...  arunc vreo trei scânduri, fac altele, de la început!

          După câteva zile, una dintre ele decide că ar fi mai fain să se încovoaie (sau era prea lungă, sau prea subțire, sau prea umedă...) Mă regrupez rapid în spatele frontului, tai partea strâmbă și îi atașez o altă surată, cu fibra orientată spre alte puncte cardinale. Nu mai pot face nimic până nu se întărește...
A doua zi:

Șlefuială... șlefuiaală... șlefuiaaală, apoi asamblarea.

Acum, ar fi trebuit să port unul dintr tricourile alea:
”WOODWORKING is one third planning, one third execution and one third figuring out how to change your plan to cover up that mistake that you just made during the execution”

De unde or fi apărut diferențela astea !?... În cele din urmă o văd adunată!

Trec la partea pe care o aștept cu nerăbdare: câteva ornamente, anume alese: capul de acvilă, busola, crucea, nodul 8 și simbolul japonez pentru prietenie, pus chiar pe capac.
Un strat de ulei de in, trei de ceară și, asta a fost:













Acuma, după ce a fost dăruită, sper doar să nu se dezintegreze sau să se deformeze complet peste ceva vreme :)

       Chiar dacă astfel de lucruri de finețe, de precizie deosebită, necesită o mare atenție, concentrare și timp de lucru mult mai îndelungat decât la lucrăturile mele ”din topor”, rezutatul oferă foarte mari satisfacții.
     


Din nou la școală

             Pe Ionică Cernat din Șugag îl știam de multă vreme. Ce nu am știut până de curând, a fost faptul că este instructor la cursurile de ”Crestături în lemn” și ”Instrumente populare” (fluier), organizate de către Centrul Cultural ”Augustin Bena” din Alba Iulia, în comuna Șugag. După ce am discutat de câteva ori pe tema lingurilor și a crestăturilor în lemn, am zis că nu mi-ar strica chiar deloc să merg și eu să învăț câte ceva. Astfel am ajuns din nou la școală... :)
             Însă uimirea cea mai mare, a fost atunci când am descoperit lucrările meșterului popular Nicolae Cernat, bunicul lui Ionică, de la care acesta a învățat această artă...
Iată câteva dintre lucrările deosebite ale acestui artist:












inclusiv sculele din trusa au fost confectionate de către moș Cernat



        Multe și frumoase sunt lucrurile făurite cu deosebită măiestrie de Moș Cernat: furci de tors, fuse, linguri, polonice, lingurare, bâte ciobănești încrestate... 
        Nu poți să nu remarci migala, atenția la detaliu, și dimensiunile milimetrice ale ornamentelor. Deasemenea, pentru cineva care a trăit într-o epocă în care nu exista nicio sursă de inspirație, (Moș Cernat a decedat în anul 1984, la vârsta de aproape 90  de ani!), nici o școală nici un curs sau carte de specialitate, este de admirat acuratețea cu care au fost preluate, redate și îmbunătățite ornamentațiile.
        Nu aș vrea să aduc vreo ofensă lucrătorilor în lemn de prin alte țări, dar, cât am căutat prin internetul ăsta, nu am văzut nici pe de parte ceva asemănător... Păcat că nu știm să ne promovăm VALORILE, așa cum fac alții cu lucruri nici pe jumătate din ceea ce am moștenit noi. 
         A trebuit să aflu prima dată de kolrosing și numa' după aia să aflu că, de fapt, și  la noi se faceau încrustații pe lemn și pe corn (și cuțite anume), tot de atâta amar de vreme ca și la ei. Numai că la noi, promovarea și publicitatea sunt inexistente în acest domeniu. Degeaba cauți planșe, poze, explicații... nu există decât niște cărți, apărute în urmă cu... zeci de ani...
         Toată admirația mea se îndreaptă către oameni ca Ionică Cernat sau Daniel David (Ganduldelemn.blogspot.ro), care încearcă să mențină vii aceste tradiții, să le aducă în atenția lumii întregi, și chiar cu rezultate remarcabile. Succes!




miercuri, 13 noiembrie 2013

Oak burl kuksa

                My first burl that I harvested, was from a oak. Now, I am not sure about what this is: a burl, a knot or a common wound that the tree has, and he tried to heal.
In my early tentatives to carve a kuksa from it, I was frightened by a ... crack that occured from the wood, and for wich, I abandoned the piece of wood unfinished for more than a year. Yesterday, I found this piece and, in order to inaugurate my new shop with a fast and easy work, I decided to give it a second chance, and finish it.
Besides the big crack that was repaired, and some marks of too strong strikes of the chisel, it turned in to a nice piece.
 

 
 
 
 
 

sâmbătă, 26 octombrie 2013

Râmeţ Gorges - Cheile Râmeţului

GONE HIKING...


A 4 hours trip on a unique landscape: Râmeţ Gorges in Trascău Mountains - Transylvania.




 track very well arranged and accessible, even for a novice like me
 
 Unfortunately, my camera is not one of the best. I hope you can distinguish the door through which water crosses the wall.
 ..."de-aici încolo vine greul !"
..."here comes the difficult part!"
 


 "Strunga Caprelor"
 
 firul apei... (chiar cât un firicel se vede!)
water stream ... (even as a wisp seen!)
 
 
 speechless view
 
în sfârşit... deasupra!
finally... on top!
 

arhaic vs. modern ...
 

Magnificent landscapes, perfect weather, great company ... a unique experience.