sâmbătă, 21 decembrie 2013

Cadoul

           Știți cu toții celebra zicere populară: ”matematica și... carnea de porc... amândouă sunt grele...” La mine mai intră greu și altceva: ”tâmplăria...”  :((

           Admirând îndelung casetele Maestrului Dedal (tektoneion.blogspot.ro), mi-a venit ideea să încerc să fac și eu una, drept cadou pentru Radu. Iau legătura cu Maestrul Dedal, care cu deosebită amabilitate și promptitudine îmi trimite planurile de la cutiile sale (mulțumesc!!), și încep prin a recalcula puțin dimensiunile. Vă dați seama: calcule, desene la scară, tot tacâmul...

          Rindeluiesc niște scândurele de nuc, la tai la dimensiuni, înădesc câteva pentru capac și fund...
          Măsor, trasez, și încep să tai la îmbinări... No, de acum a început... frate, nu credeam că durează atâta!! trebuie să măsor de 4-5 ori (ca să fiu sigur, nu?), să trasez, să verific ce am trasat și apoi să tai.
          Numa de aș fi putut să tai pe unde am trasat... sau de aș fi trasat pe unde ar fi trebuit să tai... în fine...  arunc vreo trei scânduri, fac altele, de la început!

          După câteva zile, una dintre ele decide că ar fi mai fain să se încovoaie (sau era prea lungă, sau prea subțire, sau prea umedă...) Mă regrupez rapid în spatele frontului, tai partea strâmbă și îi atașez o altă surată, cu fibra orientată spre alte puncte cardinale. Nu mai pot face nimic până nu se întărește...
A doua zi:

Șlefuială... șlefuiaală... șlefuiaaală, apoi asamblarea.

Acum, ar fi trebuit să port unul dintr tricourile alea:
”WOODWORKING is one third planning, one third execution and one third figuring out how to change your plan to cover up that mistake that you just made during the execution”

De unde or fi apărut diferențela astea !?... În cele din urmă o văd adunată!

Trec la partea pe care o aștept cu nerăbdare: câteva ornamente, anume alese: capul de acvilă, busola, crucea, nodul 8 și simbolul japonez pentru prietenie, pus chiar pe capac.
Un strat de ulei de in, trei de ceară și, asta a fost:













Acuma, după ce a fost dăruită, sper doar să nu se dezintegreze sau să se deformeze complet peste ceva vreme :)

       Chiar dacă astfel de lucruri de finețe, de precizie deosebită, necesită o mare atenție, concentrare și timp de lucru mult mai îndelungat decât la lucrăturile mele ”din topor”, rezutatul oferă foarte mari satisfacții.